Un beneficiu salarial acordat in cadrul structurilor de aparare si ordine publica genereaza controverse in Romania. Este vorba despre un spor de pana la 30% din salariu, acordat militarilor si angajatilor din sistemul de securitate nationala, masura care are un impact bugetar semnificativ, estimat la aproximativ 426 de milioane de euro pe an.

Sporul este acordat pe baza unor criterii interne care nu sunt publice in totalitate, ceea ce a alimentat discutiile privind transparenta si modul de aplicare.

In limbaj informal, acest beneficiu este cunoscut in randul personalului din sistem ca „sporul Bayraktar” sau „sporul de drona”, o denumire inspirata de dronele militare turcesti Bayraktar.

Initial, acest tip de bonus ar fi fost gandit pentru personalul implicat direct in operarea sistemelor aeriene fara pilot. In timp, insa, aplicarea sa a fost extinsa la o categorie mult mai larga de angajati din structurile militare si de ordine publica.

In prezent, beneficiul poarta denumirea oficiala de indemnizatie pentru mentinerea si dezvoltarea capacitatii operationale, fiind acordat personalului din sistemul de aparare.

Cum explica autoritatile acest beneficiu

Reprezentantii institutiilor din domeniu sustin ca sporul nu este legat strict de utilizarea dronelor, ci are rolul de a mentine personalul in sistem si de a creste stabilitatea resursei umane din structurile de securitate nationala.

Cu alte cuvinte, scopul principal ar fi fidelizarea angajatilor si sustinerea capacitatii operationale a institutiilor, intr-un context in care recrutarea si retentia personalului sunt provocari constante.

Controverse: cine ar fi trebuit sa primeasca sporul

In spatiul public si in randul sindicatelor au aparut discutii legate de modul in care este distribuit acest beneficiu.

Potrivit unor reprezentanti sindicali din sistemul penitenciar si din politie, sporul ar fi fost introdus initial ca o masura destinata strict personalului care opereaza drone militare sau echipamente similare.

Ulterior, insa, aria de aplicare ar fi fost extinsa la intreg personalul din structurile vizate.

Exista si opinii conform carora operatorii reali de drone ar beneficia de un alt tip de compensatie, mai mic, de aproximativ 10%, aplicat doar pentru perioadele in care sunt efectiv implicati in operare. Totusi, sindicalistii sustin ca in practica acest beneficiu nu este aplicat corect sau nu ajunge la toti cei indreptatiti.

Probleme semnalate in sistemul operational

Reprezentanti ai sindicatelor avertizeaza ca lipsa unei recompensari clare pentru activitatea de operare a dronelor ar putea duce la scaderea interesului personalului pentru aceste sarcini.

In scenariul in care aceste activitati nu sunt compensate corespunzator, exista riscul ca unele functii tehnice sa ramana neacoperite, ceea ce ar putea afecta utilizarea echipamentelor moderne din dotarea structurilor de ordine publica.

Costuri ridicate pentru bugetul de stat

Impactul financiar al acestui beneficiu este unul semnificativ. Estimarile indica faptul ca suma totala platita anual pentru acest tip de indemnizatie ar putea ajunge la sute de milioane de euro, mai exact in jur de 426 milioane de euro pe an.

Aceste costuri ridica intrebari legate de eficienta cheltuielilor publice si de rezultatele concrete obtinute in teren in urma acestor investitii salariale.

Context si baza legala

Acest tip de indemnizatie a fost introdus printr-un act normativ adoptat in 2024, in cadrul unui pachet legislativ privind modernizarea si sustinerea capacitatilor operationale din sistemul de aparare.

Masura a fost semnata la nivel guvernamental si a intrat ulterior in aplicare in structurile de aparare si ordine publica.

Pana in prezent, subiectul continua sa genereze dezbateri, in special in ceea ce priveste transparenta criteriilor de acordare si eficienta utilizarii fondurilor publice.

„Sporul de drona” ramane unul dintre cele mai discutate beneficii salariale din sistemul de aparare si ordine publica din Romania. Desi este justificat oficial prin nevoia de stabilitate si eficienta operationala, modul de aplicare si impactul bugetar ridica in continuare semne de intrebare.

In conditiile unor cheltuieli anuale de sute de milioane de euro, ramane deschisa discutia privind echilibrul dintre motivarea personalului si eficienta utilizarii banilor publici.

Sursa: b1tv.ro

Foto: magnific.com