Cafeaua ramane una dintre cele mai consumate bauturi din lume, preferata pentru aroma sa si efectele stimulatoare. Studiile recente au aratat ca aceasta bautura poate afecta nu doar starea de spirit, ci si digestia, insa mecanismele exacte erau putin intelese. Un studiu realizat de cercetatori de la APC Microbiome Ireland aduce noi informatii despre modul in care cafeaua influenteaza microbiomul digestiv, memoria si starea psihica, evidentiat diferentele intre cafeaua cu cofeina si cea decofeinizata.
Analiza efectelor cafelei asupra sistemului digestiv si creierului
Studiul, publicat in revista Nature Communications si sustinut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), a inclus 62 de participanti impartiti in doua grupuri: 31 de persoane care consumau regulat cafea si 31 care nu consumau aceasta bautura. Participantii au completat jurnale detaliate privind alimentatia si consumul de cofeina, iar cercetatorii au realizat evaluari psihologice pentru a masura dispozitia, stresul si functiile cognitive.
Au fost prelevate probe biologice, inclusiv de scaun si urina, pentru a urmari modificarile microbiomului digestiv si metabolice, oferind o imagine clara asupra interactiunii dintre consumul de cafea si starea generala de sanatate. Aceasta abordare permite investigarea axei creier-sistem digestiv, mecanismul de comunicare bidirectionala intre creier si comunitatile bacteriene din tractul digestiv.
Ce s-a intamplat dupa oprirea consumului de cafea
Participantii care obisnuiau sa consume intre trei si cinci cesti de cafea pe zi — cantitate considerata moderata si sigura de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) — au intrerupt consumul pentru doua saptamani. In acest interval, cercetatorii au observat schimbari importante in profilul metabolitilor digestivi, evidentiat ca absenta cafelei poate influenta activitatea bacteriana si metabolismul.
Aceste rezultate confirma faptul ca bautura are un impact semnificativ asupra echilibrului bacterian si functionarii sistemului digestiv, chiar si pe termen scurt.
Reintroducerea cafelei si diferentele dintre variante
Dupa aceasta etapa, cafeaua a fost reintrodusa in cadrul unui protocol in orb. Unii participanti au consumat cafea cu cofeina, iar altii cafea decofeinizata. Ambele grupuri au raportat scaderea nivelului de stres si a simptomelor depresive, ceea ce sugereaza ca efectele pozitive asupra dispozitiei nu depind exclusiv de cofeina.
In ceea ce priveste microbiomul digestiv, cercetatorii au identificat cresteri ale unor bacterii precum Eggertella sp. si Cryptobacterium curtum. Aceste microorganisme contribuie la mentinerea unui mediu digestiv echilibrat, sustin productia de acizi necesari pentru digestie si ajuta la reducerea riscului de inflamatii sau infectii gastro-intestinale.
De asemenea, nivelurile de bacterii din grupul Firmicutes au fost mai mari la consumatorii de cafea, fiind asociate anterior cu stari emotionale pozitive, in special in cazul femeilor.
Cafeaua decofeinizata si efectele asupra memoriei
Un rezultat surprinzator al studiului a fost asocierea cafelei decofeinizate cu imbunatatirea memoriei si a invatarii. Cercetatorii cred ca aceste efecte nu se datoreaza cofeinei, ci altor substante bioactive din cafea, precum polifenolii, care sunt recunoscuti pentru proprietatile lor antioxidante si antiinflamatorii.
Pe de alta parte, cafeaua cu cofeina a fost asociata cu cresterea atentiei si a vigilentei si reducerea anxietatii. De asemenea, aceasta poate avea un efect protector prin reducerea inflamatiei sistemice, ceea ce contribuie la sanatatea generala a organismului.
Efectele cafelei asupra axei creier-sistem digestiv
Profesorul John Cryan, coordonatorul studiului, a subliniat ca relatia dintre sanatatea digestiva si cea psihica este tot mai bine inteleasa, insa mecanismele prin care cafeaua influenteaza aceasta legatura au ramas neclare pana acum. Astfel, bautura poate sprijini atentia si starea de alerta prin cofeina si memoria prin alti compusi biologic activi, oferind beneficii diverse pentru consumatori.
Implicatii pentru sanatate si consumul de cafea
Pe baza descoperirilor studiului, se pot evidentia cateva recomandari si concluzii:
Aceste informatii permit consumatorilor sa aleaga tipul de cafea potrivit nevoilor lor, fie pentru stimularea atentiei si reducerea anxietatii, fie pentru sustinerea memoriei si functiilor cognitive.
Studiul realizat de APC Microbiome Ireland confirma ca cafeaua influenteaza semnificativ sanatatea digestiva si functiile creierului. Diferentele intre cafeaua cu cofeina si cea decofeinizata arata ca beneficiile acestei bauturi nu se limiteaza la efectul stimulativ al cofeinei, ci includ si compusi bioactivi care sprijina memoria si echilibrul bacterian.
Aceste descoperiri ofera perspective noi pentru consumatori si profesionisti in sanatate, incurajand o abordare informata si personalizata a consumului de cafea, in functie de obiectivele individuale legate de bunastarea psihica si digestiva.
Sursa: stirileprotv.ro
Foto: magnific.com