Pe 12 noiembrie 2025, la Institutul Național de Statistică a avut loc conferința dedicată ENERGIEI din cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future”.

Summit-ul, organizat în perioada 3-21 noiembrie 2025 de către Grupul de Presă MediaUno în parteneriat cu Institutul Național de Statistică, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Asociația MediaUno, marchează  a XXXII-a ediție a evenimentelor ”Împreună protejăm România”.

Moderatorul conferinței, Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO- Asociația Producătorilor de Energie Electrică din România a pus în dezbatere teme ce țin agenda națională și internațională în domeniu precum securitatea energetică, resurse și surse de energie verde, prețul la energie și provocările pieței dar și exportul de energie.

Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților a vorbit în deschiderea conferinței despre energia sigură și de calitate, la un preț competitiv: ”Securitatea cibernetică, care până acum câțiva ani nu era o problemă, a început deja să devină foarte importantă, iar operatorii de producere a energiei electrice, operatorii rețelelor de distribuție și transport, precum și furnizorii, au ajuns în situația în care trebuie să cheltuiască foarte mulți bani pentru a ne asigura nouă, cu siguranță, energia electrică.

Țința noastră, a politicienilor cel puțin, este următoarea — să avem o energie sigură și de calitate, la un preț competitiv și cât se poate de prietenoasă cu mediul, cât se poate de verde. Aceste trei lucruri trebuie să ne călăuzească pe noi”.

Dr. Cosmin Dumitrescu, Consul General al României la Torino a vorbit despre noile provocări ale activității diplomatice: ”Diplomația energetică a căpătat deja, nu numai conceptual, dar și ca activitate, o cristalizare puternică în tot actul și în toată acțiunea diplomatică a tuturor statelor din lume. Asta ne-a obligat pe noi, diplomații – în special pe cei de carieră – să ne schimbăm paradigma de pregătire, paradigma de analiză, paradigma de acțiune față de, sau împreună cu, partenerii noștri deja existenți sau potențiali. Diplomația energetică se adaugă, ca un nou „cluster”, altor tipuri de diplomație care diferă de cea clasică, practicată cu ușile închise, în spatele unor birouri puțin cunoscute publicului larg”.

”Consumul de energie electrică arată nivelul de trai al unei țări. Este cert și clar: cu cât consumul de energie este mai mare, cu atât nivelul de trai al populației din acea țară este mai ridicat. Ei bine, din păcate, în urmă cu 40 de ani aveam aproape dublu consum față de cât avem astăzi. Anul acesta am înregistrat și un record trist: chiar în ziua energeticianului, pe 20 iunie, am avut un consum extrem de mic – 4.300 MW. Foarte interesant și trist. România are un mix energetic fantastic. Suntem extraordinar de norocoși. Avem energie hidro, gaze, am avut și cărbune, avem vânt, avem soare, biomasă, ceea ce este fantastic.

Dar trebuie neapărat remarcat: în ultimii 35 de ani, ne-a lipsit o strategie clară. Nu știm ce vrem, unde vrem să ajungem, când, ce să producem, cum să producem”, a spus Ștefan Gadola, fondator ENERGOBIT.

La rândul său,Valentin Silivestru, președinte-director general INCD Turbomotoare COMOTI a prezentat câteva direcții de cercetare ce vor schimba piața de energie:

”Noi dezvoltăm o parte din activitatea noastră în domeniul energiei și aș vrea să subliniez câteva teme pentru care, din păcate, se alocă foarte puțini bani, deși sunt de mare actualitate și ar putea crea locuri de muncă și aduce economii sau plusvaloare în economia românească.

Una dintre temele la care lucrează în momentul de față colegii noștri este arderea. Toți folosim arderea în utilajele termice – arderea clasică, așa-numita ardere laminară. Dar există și un alt tip de ardere: arderea detonantă. Care este diferența?

Arderea clasică reușește, într-un ciclu simplu, să extragă aproximativ 40–45% din energia combustibilului, în timp ce arderea detonantă ajunge ușor la 70% randament. Asta înseamnă că s-ar putea produce mult mai multă energie cu aceeași cantitate de combustibil. (...)

A doua direcție: în perioada tranziției energetice, gazele și energia nucleară vor rămâne principalii „combustibili”. Mă refer acum la gaze. Așa cum a spus și domnul Godola, gazele trebuie utilizate în centrale noi, bazate pe ciclurile cele mai avansate. Cel mai avansat este ciclul mixt, care, de exemplu, în Japonia atinge un vârf de randament de 63,07% randament termic.

Ar trebui ca, atunci când se contractează noile centrale, să se includă obligatoriu această condiție de randament maxim, pentru că fiecare procent în plus este extrem de valoros.

În ceea ce privește stocarea, și noi, ca institut, avem preocupări în domeniu. Este vorba despre stocarea de energie cu aer comprimat. Aerul comprimat este un fluid care nu poluează. (…)

Am câștigat un proiect și sperăm să-l vedem finanțat: un demonstrator cu o capacitate de până la 12 MWh. Avantajele față de baterii sunt multiple: o astfel de uzină are o durată de viață de cel puțin 30 de ani, nu 10–12 ani ca bateriile; este ușor de întreținut și, poate cel mai important, s-ar produce aproximativ 70% în România, ceea ce ar permite și exportul unei astfel de soluții.

Rămâne doar să demonstrăm că este economic viabilă. Nu este cea mai ieftină soluție, dar este una foarte bună. Spre deosebire de baterii, energia poate fi stocată pe termen foarte lung și folosită atunci când este necesar”.

Corina Popescu, președinte CA Moldelectrica a ales să vorbească despre exportul de energie către Republica Moldova: ”Am auzit foarte multe lucruri negative, la un moment dat, despre Republica Moldova. Lucrurile nu stau așa: România nu a dat energie pe gratis Republicii Moldova. Cei de acolo au plătit-o. Este adevărat că au existat fonduri de suport, având în vedere situația existentă, fonduri venite de la Uniunea Europeană pentru compensare directă la consumatorii finali.

Republica Moldova nu este o țară foarte mare, este o țară relativ mică și, ca să aveți o imagine de ansamblu, cred că dacă luăm volumul de instalații pe care îl are astăzi, acesta este comparabil cu două-trei județe mai mari ale României.

De ce este foarte importantă? Pentru că practic reprezintă bariera dintre România și Ucraina. Ucraina se află în război.În plus, nu trebuie să ignorăm faptul că Ucraina și Republica Moldova, încă din 2016–2017 au încercat să se deconecteze de sistemul energetic rusesc și să își construiască o cale proprie, alături de partea europeană, de Europa continentală”.

Sorin Chiriță, Membru al Directoratului SAPE a vorbit despre dezechilibrele din sistemul energetic: ”Noi, acum, punem totul în competiție. Iar dacă astăzi avem dezechilibre și dacă astăzi avem un preț mare al energiei, acest lucru se datorează și acestor investiții făcute fără coerență și fără direcție strategică – investiții pe care le vedem cu toții.

E la fel ca în economia liberă: dacă cineva își deschide o gogoșerie și merge bine, știm foarte bine că toți agenții imobiliari de pe stradă se vor duce acolo să mai deschidă încă 200 de gogoșerii. Așa s-a întâmplat și cu panourile fotovoltaice. Nu există dezvoltator imobiliar care să nu aibă un proiect de panouri fotovoltaice de vânzare, sau proiecte eoliene, sau de hidrogen. Și nimeni nu spune că multe dintre ele sunt doar speculă.

Ne mințim singuri. Am trecut pe PNRR o listă de proiecte doar pentru a atinge ținte și jaloane: X MW instalați în panouri fotovoltaice. Dar haideți să ne uităm puțin: câte panouri fotovoltaice ar trebui puse în jurul Bucureștiului ca să-i acopere consumul? Bucureștiul este unul dintre cei mai mari consumatori din regiune, nu doar din România. Cum îi asiguri sistemul termoenergetic, în condițiile în care suntem în 2026 și încă vorbim despre închiderea inelului energetic al Bucureștiului?”

O temă provocatoare a adus în discuție Florin Marian Spătaru, ministrul economiei 2021-2023: Hidrogenul ca sursă de energie: ”România are nevoie de mai multă energie, da, România are nevoie de energie ieftină, însă cred că ar trebui să ne și provocăm în același timp. Și vreau să vă spun că, da, România poate modifica agenda europeană, iar aici mă refer la hidrogen.

De ce? Pentru că, pentru cei care nu știu, România are cea mai mare rezervă de hidrogen alb. Acest hidrogen alb este un gaz care se poate extrage direct din subsol. Din extracția acestui hidrogen alb putem reseta toată agenda europeană. În ce sens? Nu vom mai produce energie pentru a produce hidrogen, ci vom avea hidrogen pentru producția de energie — ceea ce este total diferit față de tot ceea ce am auzit până acum.

Acest hidrogen alb este un gaz verde, ecologic, nu se încadrează în categoria combustibililor fosili. România ar putea, pe de o parte, să utilizeze acest hidrogen alb, iar pe de altă parte să producă energie, fără să mai apelăm la conceptul actual potrivit căruia trebuie să producem energie regenerabilă doar pentru a produce hidrogen.

Ce ar însemna asta pentru România?

Ar însemna o modificare esențială a veniturilor bugetare, pentru că din redevența obținută printr-un astfel de proiect România și-ar putea asigura resursele bugetare necesare. Am putea livra, dar am putea și introduce acest gaz în lanțul de valoare”.

Prof. Dr. Filip Cîrlea, cercetător științific Academia Română și Călin Radu Vilt, consilier științific onorific CNR-CME, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă au vorbit despre rolul cercetării și principiile dezvoltării durabile aplicate în energie.

 

”Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future” este organizat cu sprijinul: Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autorității pentru Reformă Feroviară, Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate -ANMCS, Agenției Națională Împotriva Traficului de Persoane, Colegiului Medicilor din România, Emblematic Romania, IATA, Institutului Clinic Fundeni, Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), Societății Române de Sindrom Lynch , Spitalului “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, Centrului Medical Internațional București, Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”, Spitalului Foișor, Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Asociației Producătorilor de Energie Electrică- HENRO. 

Parteneri academici: Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Sponsori ai Summit-ului: AQUA Carpatica, International Alexander.

Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, EventsMax, Iubim Brașovul, MyJob, Radio România, Agenția de presă RADOR, RoHealth Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.TV, Tele7ABC.

Sponsor al conferinței de ENERGIE: Energobit.

Parteneri ai conferinței de ENERGIE: Electrica SA, INCD Turbomotoare COMOTI.

 

Grupul de Presă MediaUno

Asociația MediaUno