Asistenta clienti
Esti candidat? Cauta job
Locuri de munca

Relatiile romantice la locul de munca - subiect de discutie si cercetare psihologica

 

 

Relatii romantice, respectiv doi adulti atrasi unul de celalalt, dorind sa stabileasca o relatie intima, pot fi intalnite cu mai mare probabilitate, in zilele noastre, la locul de munca, acolo unde tot mai multi angajati ajung sa-si petreaca mare parte din timpul unei zile, deseori si weekend-urile, pentru a iesi victoriosi in competitia pentru un loc mai bun in societate sau/si pentru ca viata personala nu le ofera o alternativa interesanta si satisfacatoare pentru petrecerea timpului liber al unei zile obisnuite.

 

Organizatiile ajung sa ocupe in zilele noastre locul central in viata tot mai multor angajati (Dillard & Miller, 1988).

 

Locul de munca prezinta premisele fundamentale pentru aparitia atractiei inter-personale: proximitatea, expunerea repetata a partenerilor in contextul interactiunilor profe-sionale, prilej cu care poate fi usor descoperita similaritatea in atitudini, convingeri, valori, stil de lucru, stil de viata (Pierce, Byrne & Aguinis, 1996). Acest potential al locului de munca de a face resimtita si manifesta atractia inter-personala dintre colegii de lucru, combinat cu nevoia obiectiva sau/si subiectiva a multora de a-si petrece mare parte a timpului "la birou", transforma serviciul intr-o scena complexa si pestrita pe care, alaturi de comportamentele profesioniste sau printre acestea, se isca si manifesta prietenii, aversiuni, aliante, iubiri, care combina si ajusteaza in cadrul tranzactiilor interpersonale, nevoi, interese, emotii, pretentii, dependente, sentimente de incredere si suspiciuni, influentand climatul organizational. Atractia, emotiile, nevoia de afectiune, de a oferi si primi in cadrul unei relatii intime nu asteapta sa inchidem usa biroului pentru a se manifesta. Iar usa neinchisa este o invitatie pentru spectatori nepoftiti si priviri indiscrete.

 

Nota definitorie a relatiilor romantice la locul de munca este aceea ca in experienta ei nu sunt doi parteneri, ci trei protagonisti: partenerii romantici si fiecare celalalt - coleg de lucru, sef sau subordonat. Quinn (1977) defineste relatia romantica la locul de munca, cu ocazia primului studiu realizat pe aceasta tema, drept "relatia dintre doi membri ai aceleiasi organizatii care este perceputa de o a treia persoana ca fiind caracterizata de atractie sexuala" (p. 30).

 

Mainiero (1986) apreciaza ca relatiile romantice la locul de munca trebuiesc definite in termeni comportamentali intrucat "fara manifestarile comportamentale ale atractiei, idila ar fi dificil de remarcat si, prin urmare, improbabil de a avea un efect asupra grupului de lucru" (p. 750). Autoarea considera, de aceea, ca "astfel de relatii apar intre barbatii si femeile ce lucreaza impreuna si sunt: a. caracterizate prin atractie sexuala reciproca, si b. aduse la cunostinta celorlalti prin actiunile partenerilor romantici" (p. 750).

 

Fie ca este vorba despre perceperea relatiei romantice sau despre descoperirea ei in urma manifestarilor concrete ale afectiunii celor doi parteneri, cel de-al treilea protagonist al relatiei romantice la locul de munca - colegul de lucru - constituie argumentul central al intemeierii si relevantei pentru organizatii a cercetarii acestui fenomen. Dar mai ales, subiectul predilect al majoritatii studiilor realizate pana acum.

 

Majoritatea oamenilor prefera sa defineasca si sa trateze atractia si intimitatea ca dimensiuni ale vietii personale in care nu sunt admise priviri indiscrete sau intruziuni. Partenerii romantici la locul de munca nu sunt dispusi sa ofere detalii despre ceea ce apreciaza ca eveniment personal, fara vreo legatura cu organizatia. Acolo unde intuiesc potentialul pentru manifestarea unor atitudini negative fata de relatia lor intima, se straduiesc sa pastreze secretul acesteia, de cele mai multe ori fara vreun succes (Quinn, 1977; Pierce, Byrne & Aguinis, 1996).

 

Nu numai inaccesibilitatea partenerilor romantici ca participanti in cadrul studiilor face din colegii de lucru obiect si subiect al majoritatii cercetarilor intreprinse, ci mai ales influenta semnificativa a acestora in definirea naturii unei relatii romantice atunci cand ea apare pe teritoriul organizatiei si a implicatiilor ei pentru echipa de lucru.

 

Articolul de fata descrie, in linii mari, principalele argumente pentru abordarea relatiilor romantice la locul de munca drept tip particular de relatii romantice cu efecte asupra relatiei partenerilor romantici si a conduitei lor la locul de munca, asupra colegilor si a atmosferei de lucru in grup.

 

De la discutie la cercetarea psihologica

 

Relatiile romantice la locul de munca reprezinta, inainte de toate, un subiect de discutie.

 

Observatia psihologilor (Quinn, 1977; Dillard & Miller, 1988; Pierce, Byrne & Aguinis, 1996; Powell & Foley, 1998) privind tentatia oricarui angajat de a discuta despre relatia romantica perceputa sau manifesta dintre doi colegi de lucru, a fost adesea adusa ca argument stimulator al demersurilor stiintifice de deslusire a implicatiilor organizationale ale fenomenului.

 

Powell si Foley (1998) apreciaza ca relatiile romantice la locul de munca ar trebui sa fie discutate de specialisti in stiintele socio-umane din doua motive:

 

1. acest tip de relatii pot afecta activitatea la lucru a indivizilor si grupurilor, activitatea organizatiei;

 

2. relatiile romantice la locul de munca difera atat fata de alte tipuri de relatii ce se pot manifesta intre angajati si carora li s-a acordat atentie de catre specialisti (e.g., mentoring, coaching), cat si fata de relatiile romantice traite in afara organizatiei:

 

  • relatiile romantice la locul de munca nu sunt autorizate de organizatie, respectiv nu sunt presupuse a exista si nu au un rol explicit in urmarirea obiectivelor organizatiei (asa cum este cazul relatiilor mentor-protejat, de pilda);
  • ele sunt percepute de ceilalti angajati ca mijloc de satisfacere a unor nevoi personale care nu au legatura cu rolurile profesionale;
  • cu toate acestea, ele influenteaza comportamentul profesional al partenerilor romantici la locul de munca;
  • relatiile romantice la locul de munca, spre deosebire de relatiile traite in afara organizatiei, fac obiectul evaluarilor celorlalti pe parcursul programului de lucru si implica obligativitatea partenerilor de a se vedea si interactiona (si) dupa ce relatia s-a destramat (situatii posibil de evitat in cazul relatiilor experimentate in afara locului de munca).

 

Trecand in revista cercetarile realizate pana in prezent, Powell si Foley (1998) remarca faptul ca granitele abordarii stiintifice a relatiilor romantice la locul de munca pot fi bine delimitate, astfel incat obiectul studiilor este constituit de:

 

  • relatiile dintre doi oameni in care este prezent elementul de sexualitate sau intimitate fizica. Consecutiv, putem diferentia intre relatii romantice percepute: relatii despre care o a treia persoana crede ca includ componenta sexuala si relatii romantice reale: relatii care includ intr-adevar componenta sexuala.
  • relatiile care sunt dorite de ambii parteneri. Relatia nedorita de unul dintre parteneri intra in domeniul hartuirii sexuale.
  • relatiile care apar si se manifesta (si) in mediul organizational: "relatiile dintre doi membri ai aceleiasi organizatii sau dintre o persoana dintr-o organizatie si o alta, aflata in stranse relatii profesionale cu aceasta organizatie (client, student in cadrul unui program academic, etc.)".
  • relatiile romantice hetero- dar si homosexuale la locul de munca.

 

Studiul relatiilor romantice la locul de munca exclude:

 

- relatiile de prietenie trainica ce sunt caracterizate de intimitate psihologica, dar nu si de intimitate fizica.

 

- relatiile dintre persoanele casatorite care detin si conduc impreuna o afacere sau care lucreaza in cadrul aceleiasi organizatii.

 

Ce se discuta

 

Atunci cand discuta despre relatiile romantice la locul de munca, angajatii evalueaza de fapt implicatiile acestora in planul activitatii lor profesionale si in planul grupului de lucru. Ei urmaresc daca relatia se manifesta sau nu intr-un mod adecvat si benefic pentru atmosfera de lucru (Dillard & Miller, 1998).

 

Powell si Foley considera ca, data fiind particularitatea relatiilor romantice la locul de munca de a nu face parte din peisajul oficial al organizatiei, fie ca situatia este evaluata negativ sau neutru de colegii de lucru ai partenerilor romantici, acestia si-ar putea exprima direct (plangeri) sau indirect (scaderea coeziunii grupului, scaderea performantei) nemultumirea, chiar si numai pentru faptul ca o relatie personala, fara vreun scop in atingerea obiectivelor organizatiei, distrage in mod inutil grupul de lucru de la activitatile sale.

 

Atunci cand isi delimiteaza atitudinea fata de partenerii romantici, balanta este inclinata spre aprobare/toleranta sau obiectie, in principal functie de doua variabile:

 

- variabila obiectiva: tipul relatiei romantice la locul de munca (ierarhica vs. laterala) - in cazul unei relatii romantice ierarhice (sef-subordonat) potentialul pentru implicatii negative (favoritism, ignorarea plangerilor privind performanta subordona-tului, promovari sau recompense nejustificate acordate subordonatului, izolarea si manipularea sefului de catre subordonat, etc.) este sesizat mai pregnant de catre angajati. Daca relatia la locul de munca este nelegitima (extraconjugala), obiectia angajatilor va fi cu atat mai bine delimitata si, indiferent de statutul marital al sefului, acesta va fi cel mai frecvent judecat aspru pentru a fi incalcat normele (nescrise) ale unei conduite profesionale la locul de munca (Pierce, Byrne & Aguinis, 1996; Jones, 1999; Zaborila, 2000);

 

- variabila subiectiva: motivele atribuite partenerilor romantici pentru implicarea in relatie - in baza conduitei partenerilor romantici, a informatiilor de care dispun si sub influenta stereotipurilor de sex (e.g., femeile folosesc atractivitatea fizica pentru a accede in ierarhia profesionala), colegii de lucru pot delimita trei motive pentru implicarea romantica a celor doi la locul de munca (Quinn, 1997): motive legate de slujba (dorinta de a avansa, de a-si spori puterea in organizatie, de a obtine sarcini de lucru mai simple, de a obtine recompense financiare, etc.), motive personale (dorinta de aventura, interesul pentru experienta sexuala, etc.) sau dragostea (pasiunea, dorinta de intimitate, de a cultiva o relatie cu o persoana in vederea casatoriei, etc.).

 

Exista studii care evidentiaza faptul ca femeilor le sunt mai des atribuite motive legate de slujba pentru implicarea in relatie, pe cand barbatilor li se atribuie de regula motive personale (Jones, 1999).

 

Prin urmare, in cursul evaluarilor situatiei definite prin existenta unei relatii romantice la locul de munca, angajatii discuta mai ales daca seful/a are o relatie cu un coleg/a si care sunt beneficiile, respectiv amenintarile acestei relatii pentru ei insisi si pentru echipa, incercand sa gaseasca sens relatiei in cursul atribuirii unor motive fiecarui partener pentru implicarea in relatie. In cursul acestui proces subiectiv, ceea ce in realitatea intima a partenerilor romantici poate fi o dragoste sincera, la nivelul echipei poate fi definit drept o periculoasa "coalitie" (Mainiero, 1986) ce prezinta amenintari la adresa sigurantei unui post sau altul, la adresa sanselor de promovare ale unui angajat sau altul, in general, la stabilitatea si coeziunea grupului de lucru. Literatura de specialitate (Pierce, Byrne & Aguinis, 1996; Brown & Allgeier, 1996, apud Jones, 1999) inventariaza alte cateva variabile importante in dinamica reactiilor colegilor de lucru fata de partenerii romantici:

 

- vizibilitatea relatiei romantice - masura in care, prin comportamentul lor, partenerii romantici lasa ca ceilalti sa vada existenta unei relatii intime intre ei;
- experienta anterioara a angajatilor privind relatiile romantice la locul de munca - daca au fost sau nu implicati vreodata ei insisi intr-o astfel de relatie;
- sexul angajatilor - studiile raporteaza date care sustin faptul ca femeile detin atitudini mai defavorabile fata de relatiile romantice la locul de munca decat barbatii si se opun in mai mare masura decat acestia initierii si mentinerii acestor relatii in mediul organizational.

 

Cum se discuta

 

Barfa este cadrul predilect in care angajatii evalueaza implicatiile relatiei asupra atmosferei de lucru a echipei. Termenul (engl., gossip) este folosit de cercetatori pentru a sublinia continutul preponderent negativ al discutiilor angajatilor, dar mai ales influenta negativa a acestora asupra eficientei si productivitatii in activitate prin consumul inutil de timp.

 

In cursul barfei, angajatii redefinesc realitatea partenerilor romantici, adaptand-o expectantelor, grijilor si temerilor lor, pentru a o intelege, pentru a-si putea mai apoi reajusta atitudinea fata de fiecare dintre partenerii care le sunt colegi de lucru, sefi sau subordonati - pentru a se adapta.

 

 

De ce se discuta si nu se discuta acest subiect

 

Powell si Foley (1998) remarca faptul ca, pe cat de "irezistibile" sunt relatiile romantice la locul de munca drept subiect de discutie pentru angajati (colegii de lucru), pe atat de "inconfortabil" este acest subiect pentru manageri si specialistii in comportament organizational.

 

"Relatiile romantice la locul de munca aduc in discutie probleme legate de dragoste, sex, familie, putere, dreptate, etica si norme privitoare la comportamentul adecvat la locul de munca." (p. 421).

 

Autorii subliniaza faptul ca, aceleasi dimensiuni ale fenomenului care ii provoaca pe angajati la discutii, la barfe, ii jeneaza deopotriva pe manageri si cercetatori. Acestia aleg si dezbat problemele de la sfarsitul listei (i.e., dreptatea, etica, normele de conduita profesionala), ca si cum dragostea nu ar avea nici o legatura cu aceste relatii, pentru a nu aduce in discutie tema sexualitatii la locul de munca si implicatiile pentru familie ale unei relatii extraconjugale la locul de munca.

 

Evitarea, jena si dezinteresul consecutiv fata de abordarea acestor dimensiuni ale relatiilor romantice la locul de munca nu sunt justificate.

 

Lobel (1993) atrage atentia asupra faptului ca sexualitatea nu poate fi eradicata la locul de munca, fiind o componenta incontestabila a relatiilor dintre barbati si femei, oriunde s-ar desfasura aceste relatii, indiferent de natura lor.

 

"Sexualitatea presupune constiinta de sine si de ceilalti, in termenii atitudinilor si conduitei sexuale", iar manifestarile ei nu pot fi ascunse sau inhibate de prescriptii gen "la locul de munca oamenii ar trebui sa se comporte ca niste profesionisti, nu ca niste fiinte sexuale" (p. 136).

 

Cercetatorii care au semnalat reticenta specialistilor in a aborda temele "sensibile" aduse in prim plan de relatiile romantice la locul de munca (Crary, 1981; Lobel, 1993; Powell & Foley, 1998), nu au gasit explicatii rezonabile acestei stari de fapt.

 

Nu stim clar de ce nu discuta specialistii tema sexualitatii la locul de munca, dar stim ca angajatii discuta despre relatiile romantice la locul de munca tocmai datorita sexualitatii (Lobel, 1993; Mainiero, 1996; Foley & Powell, 1999).

 

Sexualitatea la locul de munca, manifestarile acesteia in cadrul relatiei romantice, fac atenti angajatii la potentialul unui conflict de interese.

 

In general, acestia sunt sceptici cu privire la capacitatea si disponibilitatea partenerilor romantici de a face o delimitare clara intre obligatiile vietii de cuplu si obligatiile de rol in cadrul organizatiei. De aceea, atunci cand se infiripa o relatie personala pe domeniul profesional, ei tind sa urmareasca si sa evalueze capacitatea partenerilor romantici de a-si promova interesele personale in cadrul relatiei intime la locul de munca.

 

 

Mainiero (1986) considera ca puterea este o variabila cheie in intelegerea dinamicii reactiilor colegilor de lucru fata de partenerii romantici la locul de munca.

 

Autoarea propune modelul conceptual al dinamicilor puterii in relatiile romantice la locul de munca (Figura 1), abordand aici puterea din perspectiva teoriei schimbului social, ca "functie a dependentei relative a fiecarui partener de celalalt, in virtutea resurselor care sunt tranzactionate in relatie" (Blau, 1964; Blood & Wolfe, 1960; McDonald, 1980; Safilos-Rotschild, 1977; Sprecher, 1985, apud Mainiero, 1986).

 

In relatiile in care exista un dezechilibru al puterii (i.e., dependenta mai mare a unuia dintre partenerii romantici de celalalt si de relatie) se evidentiaza un potential mai mare de exploatare a relatiei de catre partenerul a carui dependenta este mai mare. Acest potential de exploatare este mai puternic in relatiile romantice ierarhice la locul de munca (i.e., relatiile romantice intre sef si un subordonat), decat in relatiile laterale (i.e., relatii romantice intre angajati aflati la acelasi nivel in ierarhia organizationala). De aceea, relatiile romantice ierarhice la locul de munca atrag mai intens decat relatiile laterale, suspiciunea si reactiile adverse ale colegilor de lucru.

 

Potrivit autoarei acestui model conceptual, dependenta in relatii stabilite la locul de munca se poate manifesta in trei domenii:

 

  • domeniul sarcinilor de lucru, atunci cand un angajat depinde de un altul pentru a-si indeplini sarcinile de lucru in mod eficient;
  • domeniul carierei profesionale, atunci cand un angajat are nevoie de sustinerea si consimtamantul celorlalti pentru a promova in cadrul ierarhiei organizatiei (e.g., in cadrul relatiei de subordonare, subordonatul tranzactioneaza munca intensa, de care seful este dependent in domeniul sarcinilor de lucru, pentru recompensa in forma promovarii);
  • domeniul vietii personale (in cadrul relatiei romantice la locul de munca), atunci cand unul dintre partenerii romantici foloseste tranzactii in domeniul personal (sexual) pentru a obtine beneficii in domeniul sarcinilor profesionale sau in cel al carierei profesionale (sarcini de lucru mai usoare, promovari, mariri de salariu, prime, etc.).

 

Primele doua domenii de dependenta sunt caracteristice oricaror raporturi profesionale. Relatia romantica la locul de munca adauga acestor doua domenii de schimb, domeniul vietii personale, la care ceilalti angajati nu mai au acces. Aceasta incongruenta este sesizata de colegii de lucru ai partenerilor romantici care definesc, izoleaza si trateaza cuplul romantic ca o ?coalitie a puterii? (Mainiero, 1986, p. 757).

 

Din momentul in care cuplul este delimitat de colegii de lucru ca o coalitie, intuind faptul ca, in cadrul relatiei romantice, partenerii urmaresc scopuri care nu au legatura cu obiectivele grupului/organizatiei, putand chiar periclita stabilitatea si securitatea postului unui angajat sau altul, acestia urmaresc indiciile exploatarii relatiei de catre unul dintre partenerii romantici.

 

Mainiero sustine ca exploatarea manifesta a relatiei si descoperita de ceilalti angajati afecteaza comportamentul grupului de lucru. Impactul este puternic negativ atunci cand angajatii isi percep pozitiile in cadrul echipei sau raporturile de lucru cu unul dintre partenerii romantici periclitate de interventiile si tranzactiile celuilalt intr-un domeniu pe care ei nu-l pot controla, despre care nu stiu nimic.

 

Autoarea admite ca atitudinea fata de membrii coalitiei depinde de decizia comportamentala a angajatilor, fara a preciza evaluarile care stau la baza deciziei.

 

Nevoile, interesele si emotiile care fundamenteaza atribuirile, evaluarile si atitudinile colegilor de lucru raman un teritoriu neexplorat in studiile raportate in literatura de specialitate.

 

Modelele conceptuale propuse de cercetatori (Maniero, 1986; Pierce, Byrne & Aguinis, 1996; Foley & Powell, 1999) delimiteaza perceptiile colegilor de lucru privind relatia romantica la locul de munca drept variabila semnificativa in dezvoltarea atitudinii acestora fata de partenerii romantici si in manifestarea efectelor (pozitive sau negative) ale relatiei romantice in cadrul echipei, fara a preciza necesitatea ca nevoile, interesele si emotiile indivizilor sa fie investigate.

 

Apreciez ca identificarea si explorarea dimensiunilor implicate in definirea pozitiilor fata de partenerii romantici la locul de munca ar putea clarifica mai bine efectele acestui tip de relatii romantice asupra comportamentului echipei, nuantand circumstantele in care intimitatea dintre doi colegi de lucru declanseaza reactii pozitive sau negative cu repercusiuni asupra performantei acesteia.

 

 

Managementul - element constant in ecuatia relatiilor romantice la locul de munca

 

Managementul organizatiilor a primit atentie in cadrul studiilor de specialitate in doua ipostaze in care acesta poate fi implicat in relatiile romantice la locul de munca:

 

Ipostaza individuala - managerul de la orice nivel ierarhic, seful - barbat sau femeie - ca protagonist al relatiilor romantice ierarhice (i.e., partener romantic in cadrul unei relatii cu un subordonat);
Ipostaza functionala - managerul si conducerea organizatiei ca factor decizional: studiile americane aduc in discutie posibilitatile de interventie ale managementului atunci cand relatia intima la locul de munca are efecte negative in planul productivitatii partenerilor romantici sau a echipei (Collins, 1983).

 

Argumentul demersurilor prin care am abordat acest domeniu de studiu pledeaza pentru necesitatea intelegerii faptului ca orice relatie romantice la locul de munca, indiferent de natura acesteia, isi imprima implicatiile asupra comportamentului la lucru al partenerilor romantici si asupra relatiilor personale si profesionale din cadrul grupului (Zaborila, 2000).

 

Fie si numai pentru faptul ca dragostea (emotiile si manifestarile ei) nu intra in definitia locului de munca, majoritatea oamenilor preferand sa o mai pastreze ca dimensiune a vietii personale.

 

Este o observatie subliniata de numerosi autori in domeniu (Dillard, Hale & Segrin, 1994; Pierce & Aguinis, 1997; Paul & Townsend, 1998), observatie care fundamenteaza incercarile psihologilor de a pune la punct design-uri experimentale adecvate, riguroase din punct de vedere metodologic si totusi, suficient de flexibile pentru a lasa loc a se exprima si a fi surprinse, afecte, emotii, convingeri, atitudini, fenomene de comparare, atribuire, proiectie si identificare care se declanseaza ca efect al simplei prezente a unei idile in peisajul cotidian al locului de munca.

 

Cu toate acestea, atunci cand se prezinta subiectul atractiei romantice in organizatii ca tema de cercetare psihologica, autorii pun un accent grav pe implicatiile inevitabile cu potential disfunctional la nivel organizational ale relatiilor dintre un sef si subordonatul sau.

 

Orice studiu de specialitate analizeaza dimensiunile investigate folosind ca reper acest tip de relatii romantice ale caror caracteristici, dinamici de putere si consecinte sunt detaliate si nuantate ca pentru a oferi un argument solid intemeierii cercetarilor si importantei lor pentru organizatii.

 

In fapt, principalul motiv pentru care se discuta despre relatiile romantice la locul de munca sunt relatiile romantice ierarhice la locul de munca.

 

Pe alocuri si mai ales, printre randuri, se aduc precaut in discutie, teme ca sexualitatea si intimitatea la locul de munca (Crary, 1981; Lobel, 1993). Temele centrale, "serioase", demne de interesul opiniei publice, capabile a atrage atentia managementului organizatiilor raman normele si etica profesionala, justitia organizationala si protejarea drepturilor individuale si a intereselor angajatilor.

 

Paradoxal, desi se doreste a atrage atentia organizatiilor asupra relevantei cercetarilor in domeniu, evidentierea de catre autori a premiselor disfunctionale ale relatiilor romantice ierarhice la locul de munca reuseste mai eficient sa crispeze opinia publica si sa atraga critici din cele mai vehemente asupra lor.

 

Oamenii accepta greu preceptele in viata personala chiar daca pot intelege ca au renuntat la intimitate in momentul in care au inceput o relatie la locul de munca. Iar managerii nu au nici o idee despre cum sa instituie norme de conduita la locul de munca, prevalandu-se adesea de obligatia de a respecta dreptul la intimitate al fiecarui angajat pentru a adopta o atitudine neutra fata de relatia romantica la locul de munca (Paul & Townsend, 1998).

 

Reflectii pe marginea datelor unei cercetari

 

In anul 2002 s-a intreprins un studiu explorativ asupra perceptiilor, atitudinilor si intentiilor de actiune ale managerilor romani privind relatiile romantice la locul de munca (rezultatele si limitele acestui studiu au fost raportate in cadrul Coferintei Nationale de Psihologie de la Neptun). In cadrul cercetarii am recurs la o esantionare non-probabilistica pe baza de convenienta, data fiind dificultatea anticipata (si reala) a abordarii managerilor si obtinerii consimtamantului acestora privind participarea. La acest studiu au participat 33 de manageri de la diferite niveluri ierarhice ale unor organizatii romanesti (varsta medie - 40 ani).

 

Perceptiile managerilor romani privind intimitatea la locul de munca, relatiile romantice intre angajati (RRLM) si intentiile lor de a intreprinde vreo actiune manageriala (dialog, mustrare, avertisment, etc.) au fost explorate in contextul aplicarii unui chestionar compus din trei sectiuni:

 

1. atitudinea managerilor fata de intimitatea fizica/sexuala la locul de munca (chestionar compus din itemi/afirmatii ce descriu potentiale atitudini ale unui manager fata de atractie si intimitatea fizica la locul de munca - rolul perceput al intimitatii fizice la locul de munca, preocuparea managerului pentru viata personala/intima a angajatilor, acceptarea de catre manager a manifestarilor intimitatii sexuale la locul de munca de catre ceilalti, acceptarea de catre manager a propriilor manifestari ale intimitatii sexuale la locul de munca, tendinta managerului de a sustine interventia manageriala pentru descurajarea manifestari-lor intimitatii la locul de munca;

 

2. efectele tipului de RRLM asupra perceptiei necesitatii unei interventii manageriale (chestionar ai carui itemi urmaresc atitudinea managerului fata de RRLM si convingerea lui privind necesitatea unei interventii, in functie de: influenta asupra grupului de lucru (pozitiva/ negativa/absenta), varsta partenerilor romantici (tanar/in varsta), performanta partenerilor romantici la lucru (redusa/buna), statutul marital al partenerilor romantici (casatorit/ necasatorit), statutul ierarhic al partenerilor romantici (inferior/superior/acelasi);

 

3. optiunile managerilor privind tipul de interventie manageriala in RRLM (sectiunea a inclus, de asemenea, un item ce urmarea identificarea experientei managerului cu RRLM in cadrul organizatiei in care activeaza si un altul ce investiga aprecierea individuala a managerilor cu privire la utilitatea, oportunitatea si relevanta studiilor privind RRLM).

 

Desi recunosc cu incredere importanta studiilor psihologice privind relatiile romantice la locul de munca, admitand ca organizatiile ar putea beneficia de rezultatele si recomandarile acestora, managerii chestionati cu prilejul acestei cercetari nu exprima o opinie in temele deschise de intrebarile chestionarului aplicat.

 

Analiza datelor colectate, considerata in perimetrul limitelor metodologice ale studiului, ilustreaza mai degraba o pozitie neutra a managerilor romani fata de aceasta realitate a organizatiilor.

 

Aceasta atitudine de neutralitate tip "Nu este problema managementului sau a organizatiei!" este semnalata adesea de studiile care atrag atentia asupra riscului ca managementul sa ignore efectele neproductive ale relatiilor romantice la locul de munca sau sa le abordeze inadecvat, atribuind gresit sursa nemultumirilor, plangerilor, animozitatilor sau conflictelor din echipa de lucru (Powell & Foley, 1998).

 

Tinta argumentelor aduse in favoarea oportunitatii discutarii si studierii relatiilor romantice la locul de munca este tocmai atitudinea neutra careia, data fiind natura subiectului, nu i se gaseste justificare decat intr-o inautentica poza a flexibilitatii si deschiderii persoanelor, in tentatia de a defila cu stindardul tolerantei fata de orice abatere de la normele general recunoscute in organizatii, de pe pozitia unor raspunsuri dezirabile social (Powell & Foley, 1998).

 

In fapt, cine nu are o parere despre dragoste la locul de munca, despre dragoste in general? Cine nu crede ca ar putea fi cel putin tentat sa suspecteze o relatie intima dintre sef si un coleg de lucru de favoritism? Cine ar putea afirma ca ar privi cu ochi buni sau ca nu ar sesiza constantele treceri cu vederea ale erorilor colegului de lucru care este iubitul/iubita sefei/sefului? Cine poate afirma cu sinceritate ca s-ar simti confortabil o zi intreaga de lucru, in birou cu un cuplu romantic la locul de munca ce isi exprima public afectiunea prin priviri, gesturi, manifestari?

 

Mascata convenabil sub impresia tolerantei si a deschiderii, atitudinea de neutralitate in tema emotiilor si sentimentelor complexe la locul de munca este cu atat mai dificil de contracarat. Dezbaterea ei face ca argumentele aduse in favoarea nuantarii sa para radicale si lipsite de temei. Dragostea priveste intim pe fiecare in parte. De ce sa oferim prescriptii in acest domeniu, doar pentru ca se intampla ca doi oameni sa se intalneasca la locul de munca, langa noi, sub ochii nostri?

 

Cand de fapt, nu aceasta este miza! Intentia studiilor de specialitate nu este aceea de a indica ce este sau nu cuviincios in manifestarea afectiunii sau de a o promova ca subiect tabu la locul de munca.

 

Mesajul lor este acela ca dragostea este o tema esentiala a vietii individuale, dar si sociale. La fel de capabila sa distruga pe cat o stim (si o aparam) capabila a crea! Ne-o imaginam unica pentru ca nu avem alte definitii ale ei in afara celor extrase din experienta personala. Respingem deopotriva recomanda-rile in trairea ei si oglinzile pe care le furnizeaza. Cu reflectiile lor, uneori inspira-toare, alteori sumbre. Iar oricare altul din proximitate ne poate deveni oglinda. Cu relatia sa romantica. Oglinda bucuriilor si tristetilor noastre, a investitiei, a implinirilor si a neputintelor noastre, amintirea temerilor noastre. La locul de munca, aceasta oglinda este larg accesibila. Mai mult decat atat, ni se poate face accesibila si atunci cand nu avem nevoie sau dispozitie a privi in ea. Si ne intalneste de fapt, cu noi insine, de fiecare data. De aici, variabilitatea reactiilor individuale fata de cuplul romantic la locul de munca, posibilitatea ca prezenta lui sa aiba asupra unora un efect pozitiv si asupra altora unul negativ. In acelasi timp si in registre motivationale la fel de intemeiate.

 

Dragostea la locul de munca include dimensiunea dreptatii, a eticii conduitei, a moralitatii, perspectiva care pune relatia romantica si cuplul sub lupa sensibila a valorilor si evaluarilor celorlalti.

 

Relatiile romantice la locul de munca fac obiectul discutiei celorlalti, cu sau fara acordul partenerilor, pe fondul sau in absenta unor manifestari vizibile ale relatiei, deopotriva atunci cand sunt relatii de tip utilitar (exploatate in scopuri profesionale) si atunci cand au la baza sentimentele autentice ale celor doi.

 

Relatiile romantice nu intra in definitiile indeobste admise ale locului de munca. Aici se asteapta de la tine sa adopti o conduita profesionista, sa iti respecti obligatiile profesionale, sa fii atent, receptiv. Cand iti indrepti atentia asupra unui coleg, asupra sefului sau asupra unui subordonat, incepi un joc pe un teritoriu public in care, desi nu inviti pe nimeni, ai permanent musafiri nepoftiti si vigilenti. Atat de vigilenti incat este posibil sa afli de la ei ca traiesti o relatie romantica la locul de munca alaturi de colegul/colega cu care - trebuie sa recunosti - colaborezi eficient, inainte de a te fi gandit la posibilitatea de a te apropia intim de el/ea.

 

 

Nevoia oamenilor de a trai si lucra intr-un mediu stabil, ordonat, echilibrat, de a experimenta sentimentul controlului, ii determina sa evalueze implicatiile la nivel individual si de grup ale fiecarui eveniment care apare la locul de munca (si nu numai).

 

Relatia romantica la locul de munca este un joc la care colegii nu participa si totusi derulat pe un teritoriu comun, cu resurse la care si ei cauta acces. Vor incerca sa inteleaga si sa accepte acest joc in functie de semnificatia conflictului de interese perceput (mai ales in cazul relatiei dintre sef si un coleg de lucru), in functie de propria experienta in astfel de "jocuri", atribuind partenerilor motive pentru implicarea in relatia romantica la locul de munca ce pot adesea sa nu aiba vreo legatura cu motivatia reala a intemeierii cuplului.

 

In cursul acestui proces de intelegere, acceptare si adaptare a angajatilor la prezenta unei relatii romantice in grupul de lucru pot aparea distorsiuni in comunicare, se pot manifesta conflicte interpersonale, ca efect al nemultumirii si perceperii injustetii avantajelor profesionale pe care partenerii romantici le extrag schimband resurse si beneficii prin intermediul domeniului personal, intim (Foley & Powell, 1999).

 

Aceste situatii reclama interventia managementului organizatiei in sensul consilierii partenerilor romantici privind conduita la locul de munca si implicatiile relatiei lor asupra echipei (Pierce, Aguinis & Adams, 2000), cu atat mai mult cu cat, vie, relatia romantica (dependentele, motivele si emotiile ei) evolueaza de-a lungul timpului, impunand adaptarea grupului la schimbarile survenite (e.g., destramarea relatiei romantice si necesitatea ca vechii parteneri sa revina la statutul de simpli colegi de lucru).

 

Bibliografie selectiva

 

Brown, T.J., Allgeier, E.R. (1995). Manager's perceptions pf workpplace romance. An interview study. Journal of Business and Psychology, vol. 10, nr. 2, p. 169-176.

 

Collins, E.G.C. (1983). Managers and lovers. Harvard Business Review, vol. 61(5), p. 142-153.

 

Crary, M. (1981). Managing attraction and intimacy at work. Organizational Dynamics, vol. 15(4), p. 26-41.

 

Dillard, J.P, Miller, K.I. (1988). Intimate relationships in task environments. In Duck, S.W. (Ed.), Handbook of Personal Relationships, John Wiley and Sons.

 

Dillard, J.P., Hale, J.L., Segrin, C. (1994). Close relationships in task environments. Perception of relational types, illicitness, and power. Management Communication Quarterly, vol. 7, nr. 3, p. 227-255.

 

Foley, S., Powell, G.N. (1999). Not all is fair in love and work: coworker's preferences for and responses to managerial interventions regarding workplace romances. Journal of Organizational Behavior, 20, p.1043-1056.

 

Jones, G. E. (1999). Hierarchical workplace romance: an experimental examination of team member perceptions. Journal of Organizational Behavior, 20, p. 1057-1072

 

Lobel, S.A. (1993). Sexuality and work: Where do we go from here?. Journal of Vocational Behavior, vol. 42, p. 136-152.

 

Mainiero, L.A. (1986). A review and analysis of power dynamics in organizational romances. Academy of Management Review, Vol. 11, p. 750-762.

 

Paul, R.J., Townsend, J. B. (1998). Managing the workplace romance: protecting employee and employer rights. Review of Business, Vol.19, p. 25.

 

Pierce, C.A., Aguinis, H. (2000). Workplace romance: Implications for your career. Career Magazine. Gasit la adresa: http://www.careermag.com/db/cmag_articles_index.

 

Pierce, C.A., Aguinis, H., & Adams, S.K. (2000). Effects of a dissolved workplace romance and rater characteristics on responses to a sexual harassment accusation. Academy of Management Journal, Vol. 43, No. 5, 1.

 

Pierce, C.A., Byrne, D., & Aguinis, H. (1996). Attraction in organizations: A model of workplace romance. Journal of Organizational Behavior, 17, p. 5-32.

 

Powell, G.N. (1986). What Do Tomorrow Managers Think about Sexual Intimacy in the Workplace? Business Horizons, 29(4), p. 30-35.

 

Powell, G. N. & Foley, S. (1998). Something to talk about: Romantic relationships in organizational settings. Journal of Management, Vol.24, p. 421.

 

Quinn, R.E. (1977). Coping with Cupid: The formation, impact, and management of romantic relationships in organizations. Administrative Science Quarterly, 22, p. 30-45.

 

Zaborila, C.A. (2000). Relatiile romantice la locul de munca. Revista de Psihologie Aplicata, An 2, Nr. 4, p. 49-66.

 

Zaborila, C.A. (2002, Mai). Managerii romani despre relatiile romantice la locul de munca: perceptii, atitudini si intentii de actiune. Lucrare prezentata la Conferinta Nationala de Psihologie "Psihologia Romaneasca la inceput de mileniu", Neptun.

 

Acest articol a aparut si in revista: "Psihologia Resurselor Umane", nr. 2/2003 si reprezinta puncte de vedere autorizate ale Asociatiei de Psihologie Industriala si Organizationala din Romania.

 

http://www.apio.ro

Publicat de Catalina Zaborila la data de 14 iunie 2004

Rating articol:

Puneti un link catre acest articol adaugand pe site-ul dvs codul de mai jos:

Acest material este proprietatea Myjob.ro si nu poate fi reprodus sau distribuit fara acord prealabil.
Articolul poate fi citat integral sau partial numai cu specificarea sursei si link catre www.myjob.ro