Cariera reprezinta nu doar parcursul de la un job la altul, ci dezvoltarea personala pe masura ce ai ales diverse locuri de munca. Este benefic sa iti analizezi periodic cariera, fie pentru a vedea daca te-ai abatut sau nu de la planul initial, fie pentru a afla care este treapta de cariera pe care te afli si care sunt pasii urmatori.
Am analizat mai jos 3 dintre posibilele rezultate ale unei analize de cariera si pasii pe care ii poti urma pentru dezvoltarea carierei:
Esti la limita de jos in cariera?
Cand nivelul de stres este ridicat pentru o perioada mai mare de timp, ajungi in situatia de a te simti incapabil sa iti indeplinesti sarcinile de job. De multe ori ajungi sa clachezi si sa renunti.
Atingi limita inferioara in cariera daca:
Solutii la indemana pentru cariera ta
Te simti nedreptatit la job?
Sunt situatii in care realizezi ca actualul job nu te reprezinta si este departe de ceea ce ai visat legat de cariera ta. Te simti nedreptatit daca:
Solutii la indemana pentru cariera ta
Cariera la locul potrivit
Performanta in cariera inseamna pentru fiecare atingerea unui anumit nivel si adesea nu te simti la locul tau pana nu ajungi in acel punct in cariera. Ai nevoie nu doar de o titlulatura a jobului, ci si de o anumita siguranta financiara si o pozitie sociala multumitoare, lucruri legate de cariera. De multe ori nu constientizezi ca te afli la momentul si locul potrivit de cariera.
Solutii la indemana pentru cariera ta
Comentarii:
Am fost selectata pentru postul Junior consultant la o banca.
Problema este ca sunt o persoana cam timida si nu prea am putere de convingere.
Sa accept postul?
Articolul este util dovada intrebarea pe care v-am adresat-o anterior.
In speranta unui raspuns, va multumesc pentru interes.
un articol pertinent, real si realist!
Nu stiu sigur... dar expresia care a folosito domnisoara de mai sus este pe cat de adevarata pe atat de potrivita ca descriere a realitatii din societatea noastra.Am avut ceva experiente din diferite domenii si nu am reusit sa-mi gasesc ata stabilitatea cat mediul de care fiecare avem nevoie sa stam sa putem muncii sub \"presiunile stresului\" nu se face nimic dar asa cum vedem D-zeul nostru .al societatii in general din pacate este banul.Hm...grav,grav serios.
Sunt de acord cu toate comentariile scrise; eu traiesc multe dezamagiri aproape zilnic.Sunt invidiata, umilita, jicnita si nu pot face nimic, decat sa ma rog.Sper din tot sufletul sa reusesc, chiar daca nu mai ma ajuta varsta.Multumesc tuturor si le doresc BAFTA.
Este foarte adevarat ca risti daca incerci sa fortezi si o relatie mai amicala cu managerii, daca pana atunci nu ati avut decat contacte strict profesionale; eu am incercat sa mai destind atmosfera de lucru si am trimis intr-o seara un mail managerului cu o nota de umor, dar civilizat. Nu numai ca nu a gustat-o, dar m-a chemat a 2-a zi in birou si m-a pus la punct aratandu-mi ca este o distanta colosala intre un manager (fie el si de stat, bugetar) si un executant (chiar daca are acelasi nr. de ani de studii). Am iesit cerandu-mi scuze si regretand ca am descoperit prea tarziu ca simtul umorului nu functioneaza uneori decat unidirectional (adica doar de la mare la mic, nu si invers)
Daca e atat de greu sa convingi ca nu doresti decat sa-ti poti continua activitatea conform pregatirii si experientei pe care le detii, daca pe un anumit nivel existential(comensurat in ani) aceste \"atuuri\" pe care le detii se intorc parca impotriva ta, nu este oare o dovada ca societatea in care\" nu ne mai regasim\" este iremediabil \"bolnava??\"
Am muncit mult timp sub presiunea stresului,stiu cum este.Desi mi-am continuat activitatea.Ete adevarat ca societatea de astazi este iremediabila.In sistem au patruns oamani care nu au ce cauta acolo,iar cei capabili sunt marginalizati,terorizati,deaceea nu ne mai regasim pozitia sociala,datorita acestor....nemernici care sau inbogatit peste noapte ilegal.
si eu sunt de acord cu toate comentariile scrise asupra societatii in care traim , din pacate si eu ma ocnfrunt cu aceeasi situatie de ani de zile si sper ca intr-o zi sa ne gasim locul.
Intr-adevar:mit si realitate!Teoretic sunt de acord dar practic am obosit.Lucrezi in stres,lucrezi pentru mai multi,programul incarcat si la sfarsit nimeni nu spune cuvinte bune!Nu poti avansa pentru ca nu te lasa altii.Din pacate este foarte greu sa avansezi fara diplome si multe alte studii care ti se cer.Din pacate varsta si situatia nu ma avantajeaza sa studiez,nu am timp decat pentru servici unde oricat ai face nu ajunge.Din pacate asta e,cred ca nu am deranjat pe nimeni si urez multa bafta tuturor !Din pacate trebuie sa plec iar la servici!
De cele mai multe ori este dificil sa afli daca esti cu adevarat bun in jobul pe care il ai.Exista o tendinta generala de a fi subiectiv , de aci rezulta si mentalitatea celor mai multi de a se considera nedreptatiti.Eu consider ca intai, oricat de greu ar fi, trebuie sa ne calmam si sa apreciem situatia la rece.Traim niste timpuri pentru care, hai sa recunoastem, nu toti suntem cu adevarat pregatiti.Schimbarile sunt mult prea rapide, adaptarea necesita timp si informatie.De cele mai multe ori serviciul ocupa tot timpul si foarte putini dintre noi mai gandim la alte calificari si specializari.Eu nu cred de asemenea in marea capacitate de innoire cu care se lauda companiile aici in Romania. Exista traditii si mentalitati care se mentin in functie de criterii considerate la un moment dat \"de bon ton\",Exemple:a fost o vreme cand se cautau angajati cu experienta si cat de cat stabili pe un post intrucat exista mentalitatea generalizata ca acestia nu dau bataie de cap , stiu deja ce au de facut.Mentalitatea aceasta este specifica perioadelor in care economia are deja stabilitate si traditie.In situatia in care scopul companiei este profitul si dezvolatea globala cu costuri cat mai scazute,politica de personal se reorienteaza:sunt preferati cei foarte tineri intrucat inca nu isi pot estima capacitatatile reale , au o putere de munca mai mare si o rezistenta la stress sporita.Avantajele acestei preferinte se observa si in nivelul salariilor platite....Acesti tineri insa nu trebuie judecati pentru ca se simt apreciati si gasesc mai usor un loc de munca..Din contra:nivelul salariului nu le permite otinerea unei supracalificari si se vor multumi cu trainingurile firmei unde lucreaza..daca exista aceste traininguri...Vor invata care sunt criteriile de promovare..pe baza de dat din coate adeseori....Vor ramane cu un nivel de cunostinte plafonat si cu o mentalitate care deja pe mine ma amuza...Nu cred ca valorile actuale atat de mult trambitate pe piata fortei de munca pot produce ceva nou si performanta....Principiile cu care se lucreaza in hr aduc mai degraba cu proverbul romanesc:lac sa fie, ca broaste sunt destule.Si sunt broaste multe intrucat locurile de munca sunt instabile si hai sa recunoastem:destul de prost platite. Sunt un om pe care viata l-a invatat sa fie intelept si sa invete.Iata profilul candidatului ideal:tanar, pana in 25 ani, vorbitor de cel putin trei limbi straine-fluent, disponibilitate de a lucra zilnic cel putin 12 ore, experienta de munca de pe bancile scolii, cu domiciliul in localitatea unde se afla locul de munca, masina si carnet de conducere....firma ofera salariu de maxim echiv a 250 eur/luna si ...daca e cazul..bonuri de masa.Va rog sa stabiliti, in masura in care aveti chef, care sunt sansele ca acest june sa :urmeze o alta facultate, sa invete o alta limba straina, sa viziteze alte tari decat bulgaria si grecia, sa citeasca altceva decat mesajele de pe site-rile cu profil matrimonial, sa urmeze un program de master in afara dragei si capitalistei noastre patrii...la buna vedere!
astept si eu vremea cand studiile o sa mi ofere locul de munca pe care il merit sunt o persona perseverenta,dar nu mai pot accepta orice loc de munca din ziua de astazi.
Cam asa e cum ati spus toti, nu exista amicitie sau lucru in echipa ci doar profesional, si cine e destul de \"diplomat\" sa inteleaga asta reuseste cumva pe planul emotional sa se impuna, dar nu ca echipa, la noi in tara, se stie chiar si din fotbal: asa ceva nu prea exista, ci fiecare pt el, cum ati zis unii, dat din coate. Asa-i, noi suntem doar propriile noastre probleme, si daca nu merge ceva e pentru ca cei care intradevar vor sa faca n-au cu cine, si cei care fac cu \"colegii\" si apoi pleaca acasa, nu pe ei se bazeaza tara asta si nici nu s-ar putea vreodata. Daca cineva se simte stressat, parerea mea e, ca asa se va simti cam peste tot, si mai bine si-ar revizui activitatea prea mare, poate fara sa i se ceara, poate prea ineficienta datorita incarcarii proprii, si sa-si revizuiasca mai bine, modul de comunicare si modul de a se pune in valoare, prin \"diplomantia\" si prin acea calitate care o au cei de la vanzari cand promoveaza produsul clientului, nu?
Ciao Liana. Eu zic sa accepti postul si te vei obisnui. Eu sunt o fire timida si am acceptat tot timpul posturi unde eram in contact cu persoane. Mai bine zis pentru mine a fost mai mult o provocare. Vroiam sa vad daca pot sa inving timiditatea. Am reusit. Nu e greu.
Succes
eu as zice sa-mi pastrez postul care il am deocamdata
\"nu te astepta ca managerii si colegii sa iti fie si prieteni,\"
chiar si specialistii in domeniul h-r spun asta???la mai toate locurile de munca din tara asta saraca,si unde muncim cu \"morcovu\"\';e aproape imposibil sa iti faci prieteni.nu ma asteptam ca si psihologii sa gandeasca la fel.am vazut cum se munceste afara....e...cu totul altceva
suntem stresati;chinuiti de propriile noatre himere;am intrat intr-un rahat psihologic din care nu mai poate nimeni sa ne scoata.....pot sa se mai infiinteze...100 de uniuni europene....pt ca problemele noastre....suntem....chiar noi.....
Nu numai in legatura cu locul de munca, dar si in viata de toete zilele poate fii fi\\olosit articolul respectiv.
De multe ori crezi ca postul pe care ti-l doresti e si cel care ti se potriveste.Nu e mereu asa.De fapt traim intr-o lume nebuna, care parca a uitat ce ins relatii de munca, ce ins sa mai fi coleg. E chiar o nebunie si prostia e la \" mare cautare\" la noi. Bafta!